Val de osanale la adresa lui Gorbaciov

Decesul lui Mihail Gorbaciov este o știre la care te poți aștepta să facă înconjurul lumii. A fost totuși liderul Uniunii Sovietice la momentul disoluției acesteia. Însă nu nu avem parte doar de o rememorare a vieții sale și a evenimentelor la care a participat din postura de lider politic. O sumedenie de lideri politici și persoane publice s-au grăbit să trimită osanale și aprecieri fostului lider de la Kremlin, de zici că nu a fost lider sovietic.

Se întrec să spună o vorbă de bine despre răposatul, să îl laude pentru cât de mult bine a făcut. Aceste persoane, vrând probabil să bage capul în poza cu Gorbaciov mort (vorba vine!), simt nevoia să aducă elogii unuia care este cunoscut pentru faptul că a condus URSS. Ăștia uită că individul a fost un comunist până la moarte. Nu s-a dezis vreodată de socialism, crezând în sinea lui că acea ideologie putea fi implementată în continuare, într-o formă democratică. El cumva pe bune era convins de așa ceva. Intelect de mare lider politic.

Establișmăntu’ politic mi ți-l laudă pe Gorbaciov ca aducător de pace în lume. Argumentul pentru așa o limbă dată unui comunist vine din faptul că a primit premiul Nobel pentru Pace în 1990. Ar trebui să fie o glumă. Sinistru e că așa ceva e o realitate. Personajului Gorbaciov chiar i s-a decernat acel titlu, căci cu greu mai poate fi numit ”distincție” premiul Nobel. Un premiu chiar în ciuda istoriei. L-a primit în 1990, de parcă în ianuarie același an nu ar fi fost responsabil de comiterea unui masacru în Azerbaijan prin trimiterea soldaților sovietici să reprime violent protestele din capitala Baku.

Iar pentru că istoria mai merita o flegmă, imediat după ce ”reputatul” comitet Nobel l-a cadorisit cu eticheta de ”făcător” de pace în lume, a mai trântit de o represiune sângeroasă, de data asta în Lituania. Pare că pe unde i-a prins pe anti-sovietici pe acolo i-a și lovit cu gânduri de pace și democrație.

Însă adevăratul delir este vizibil acum, la priveghi. Toți așa-zișii liberali, democrați și capitaliști au așteptat să se prăpădească. Oare ce de nu i-au supt șosetele în timpul vieții, când s-ar fi putut bucura de aprecierea lor ”sinceră”?

Și pentru că exemplul este imediat urmat de aplaudaci, prin comentarii și reacții, sar și cetățenii de rând să zidească la imaginea de mare personalitate a istoriei. De parcă nu rămânea oricum în memoria colectivă prin prisma funcției ocupate. Pare că nu era suficient până nu i-au dat dimensiune de erou în percepția publică.

Un sincer ”hai sictir” tuturor adulatorilor de comuniști care mai sunt și putrezi de ipocrizie.

Mikhail Gorbachev was a trusted and respected leader. He played a crucial role to end the Cold War and bring down the Iron Curtain. It opened the way for a free Europe.

This legacy is one we will not forget.

R.I.P Mikhail Gorbachev

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 30, 2022

Мои соболезнования в связи со смертью Михаила Горбачева, человека мира, решения которого открыли россиянам путь к свободе. Его приверженность миру в Европе изменила нашу общую историю.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) August 31, 2022